Socul meu din gradina
Soc-Sambacus nigra - arbust
Planta la ghiveci 12x9
Este un arbust de 4-5 m inaltime, cu tulpina neregulat ramificata, coaja de culoare cenusiu- galbuie.
Lujerii vigurosi cu maduva moale alba si spongioasa.
Mugurii sunt opusi, ovoidali, ascutiti, mari.
Frunzele sunt ovale – eliptice de 4-12 cm,paroase cu miros greu.
Sunt potrivite tunderile de intinerire pe perioada de iarna octombrie-februarie,dar nu cand este ger.
Tunderi in martie
Pentru tunderi drastice este potrivit in martie, daca tufele au devenit prea mari.
Socul este viguros asa ca poate fi tuns scurt fara probleme.
Pentru crengile mai groase folositi un fierastrau.
Toate crengile se scurteaza pana la 50 cm de sol.
Atunci cand tundeti e important sa nu taiati si punctul de ramificare al tulpinii principale, pentru ca astfel cresterile ulterioare vor produce o tufa deasa si frumoasa.
Inmultirea socului se poate face prin semintele proaspete ce se ingroapa in pamant, toamna, imediat dupa recoltare, cu fruct cu tot; prin lastari ori prin butasi de tulpini tinere, despartiti la sfarsitul verii sau prin butasi de tuplina, luati la sfarsitul toamnei.
Specie cultivata cu interes comercial, ornamental pentru parcuri si gradini, control asupra eroziuni solului.
Recoltare: florile (Flores Sambuci) se culeg in mai-iunie; in zonele montane chiar si in iulie.
Se taie intreaga inflorescenta cu un cutitas sau foarfece, chiar inainte de a se deschide toate florile, neaparat pe timp frumos si uscat.
Ele se pun imediat sa se usuce, la soare, cu inflorescentele in sus, acoperite cu hartie, pentru a se usca cat mai repede; in caz contrar, ele se inegresc si se mucegaiesc foarte repede.
De regula, se indeparteaza cat mai mult din codite, cu ajutorul unei furculite, deoarece au un iz neplacut.
Se pastreaza in cutii de carton sau ladite captusite cu hartie.
La fel se procedeaza si cu fructele, cand acestea sunt de culoare neagra. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie.
Din 5-7 kg flori sau din 3-4 kg fructe, se obtine 1 kg produs uscat. Scoarta interioara sau a doua scoarta (liberal, numit si mazga) este folosita fie proaspata, fie uscata si se obtine prin decojirea celei externe.
Ea se recolteaza inainte de inflorire si se va usca in strat subtire si in locuri bine aerisite
Anumiti compusi antioxidanti (antociani), gasiti in boabele de soc au proprietati antivirale foarte eficiente, precum si proprietati de prevenire a cancerului.
Antocianinele ajuta, de asemenea, la reducerea nivelului de colesterol si stimuleaza sistemul imunitar.
Ceaiul de soc negru are proprietati diuretice si emoliente, fiind recomandat in pneumonie, bronsita, tuse uscata, afectiuni renale, reumatism, poliartrita, constipatii, guta, afectiuni oculare, dureri de urechi, sinuzita, conjunctivita, nefrita, pleurezie, catar bronhial, astm, faringita, insuficienta cardiaca.
De asemenea, combate si obezitatea.
Ceaiul de coaja de soc este folosit in tratamentul bolilor de inima si a reumatismului.
Un litru de vin de soc se obtine din 200-250 g scoarta uscata si macinata.
Se lasa la macerat 3-4 zile, se bea apoi 150-200 g de trei ori pe zi ca diuretic si pentru bolile de inima.
Florile de soc contin: ulei eteric, cianura de oxigen, vitamina A, B, C, E, acizi organici si substante tanante.
Florile albe, placut mirositoare, apar in mai-iunie dupa infrunzire.
Fructele sunt drupe sferice, negre cu 3-5 sanburi turtiti.
Fructele de soc negru contin: acid acetic, acid citric, ascorbic, tartric, valerianic, glucoza, zaharoza, pectina, tirazina, saruri de potasiu.
Fructele socului sunt un bun colorant natural pentru produse alimentare.
Frunzele pot fi frecate pe piele ca o alifie impotriva insectelor.
Butași de soc sunt bune pentru activarea o grămadă de compost.
Intrebuintari culinare
Nu cred ca este casa in care sa nu se fi savurat renumita socata facuta din florile de soc.
Tot ele se folosesc pentru a obtine bauturi tonice si ceaiuri aromate.
Florile de soc pot fi adaugate in compoturi de fructe, in dulceturi si gemuri; ele potenteaza aroma agriselor sau a rubarbei.
Fructificand drojdia din florile de soc se poate obtine o sampanie foarte fina si aromata. Glazurand inflorescentele de soc (florile) cu un aluat subtire ca de clatite, pe care apoi le prajim putin si le pudram cu zahar, vom avea un desert - medicament, rafinat si sanatos.
Tot din flori de soc putem obtine o crema aromata si parfumata, folosind lapte fiert, zahar, un praf de sare, flori de soc si zeamil sau amidon.
Mugurii florali conservati in otet cu sare dau un surogat de capere. In vinificatie, daca mustului, inainte de fermentatie, i se adauga cateva inflorescente de soc, acesta va capata o aroma de otonel.
In Franta, viticultorii pastreaza in conditii bune strugurii punand in ladite un rand de struguri si un rand de flori de soc uscate.
La fel de cunoscut este si siropul, marmelada, si dulceata facuta din fructele de soc, bine coapte.
Din fructele negre de soc se poate face suc, gem, jeleu, peltea, dar si un excelent vin rosu, lichior, tuica, otet, pana chiar si supa.
Fructele bine coapte pot fi folosite la placinte, prajituri, impreuna cu alte fructe.
Ele sunt un bun colorant alimentar si se pot pastra prin congelare.
Mai multe detalii:
socul-detalii-proprietati-retete
Pentru a curata usor fructele de tulpini se taie ciorchinele,se pun in pungi in congelator pentru 1-2 zile ,apoi se scot si practic fructele se desprind de la sine.
cultura-de-soc-negru
planta-de-soc-negru-sambucus-nigra
socul-elderberry-time-making-cough-syrup-and-tincture
Dulceata pere si fructe de soc
Reteta vin din fructe de soc
Cum sa faci tinctura de soc
Soc-Sambacus nigra -Planta la ghiveci - 23 lei
Expedierea se face prin Posta Romana,
comanda minima 40 lei,
plata ramburs plus taxe postale 20 - 40 lei in functie de greutate/val.ramburs
