Exista doua mari varietati de fasole cultivata: fasolea cu crestere determinata (numita oloaga sau pitica) si fasolea cu crestere nedeterminata (urcatoare).
Ambele varietati se seamana la sfarsitul lunii aprilie.
De la fasole se pot consuma atât păstaia tânără, cât și bobul uscat.
Fasolea este o planta de zi scurta, dar foarte pretentioasa fata intensitatea luminii.
Are cerinte mari fata de umiditate, mai ales de la insamantare pana la rasarire si de la inflorire pana la formarea pastailor si semintelor.
Seceta reduce perioada infloririi si determina scaderea productiei.
Totodata, excesul de apa din sol provoaca aparitia putregaiurilor si a altor boli.
Fasolea se seamana atunci cand temperatura in sol la adancimea de 5 cm se mentine la 10-12 grade Celsius.
Aceasta perioada corespunde calendaristic sfarsitului lunii aprilie si inceputului de mai, in functie de an.
Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib.
Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.
Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase.
Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie-august pentru productia de toamna.
Boabele au o mare valoare alimentară.
Ele constituie un aliment bogat în proteine (25 – 28%) și vitamine foarte nutritive și este foarte ieftin.
Tulpinile de fasole rămase după treierat (vrejurile), împreună cu păstăile, sunt, de asemenea, bogate în proteine și reprezintă un bun furaj mai ales pentru oi.
Se cultivă bine lângă morcovi, porumb, mazăre, ridichi şi rozmarin.
Nu e recomandat să fie cultivat lângă usturoi şi ceapă.
Vara, cultura de fasole se prășește și se udă, în caz de secetă.
Perioada critică pentru apă a fasolei începe cu înflorirea plantelor (aprox. 15 iunie) și se încheie la umplerea boabelor.
În acest interval se fac 1 – 3 udări, în funcție de precipitațiile căzute.
Fasolea este un substituent foarte bun al cărnii în dietele vegetariene, având o cantitate mare de proteine.
Se remarcă prin principiile nutritive din boabele uscate: protide, fosfor, potasiu, fier, calciu; vitaminele B,C, acid uric 45 mg la 100 g cu proprietăţi energetice, nutritive, reparatorii ale sistemului nervos. In fitoterapie se folosesc păstăile.
Conține și o cantitate mare de fibre, cu rol în menținerea unui tranzit intestinal normal, este hrănitoare și are un conținut caloric redus, plus indice glicemic foarte scăzut.
Fasolea pastai verde / galbena este o mâncare sățioasă și se poate fierbe scăzut sau doar opări.
Fasolea boabe poate fi consumată în mâncăruri, sub forma de pateu și în salate.
Fasolea pastai verde / galbena este folositoare persoanelor care suferă de diabet zaharat, ajută la scăderea colesterolului, ajută la formarea depozitelor de receptori ai insulinei.
Are proprietatea de a lupta împotriva cancerului, diminuează riscul unui atac de cord cu aproximativ 40%
Fibrele din fasole reduc apetitul pentru alimente grase și periculoase.
Efecte benefice: diuretic, scade zahărul din sânge, puternic depurativ, antiseptic renal, adjuvant în tratamentul diabetului etc.
Fasole pitica fideluta verde si galbena
Fasole cu păstaie rotundă,verde/galbena,fără aţe,de 15-17 cm lungime și cu un diametru de 8/9 mm,destinat consumului în stare proaspătă,conservată sau congelată.
Boabele sunt albe de formă ovoidală.
Înălţimea plantei 50 - 70cm.
Perioada de vegetaţie: 50 - 51 zile.
Pentru cultura de vara se seamana in aprilie,
pentru cultura de toamna se seamana in august.
Fasole-in-gradina.-cultivare
Cultivarea-fasolei-pentru-pastai
Fasole pitica fideluta verde - 50 sem - 2 lei
Fasole pitica fideluta verde - 300 sem - 10 lei
Fasole pitica fideluta galbena - 50 sem - 2 lei
Fasole pitica fideluta galbena - 300 sem - 10 lei
Semintele sunt ambalate in pungute ziplock,
etichetate cu denumirea semintelor.
expediate intr-un plic antisoc.
