Patrunjelul de radacina este o planta legumicola bienala care la fel ca si morcovul in primul an, formeaza o rozeta de frunze si radacina ingrosata, iar in al doilea an tulpina florifera.
In primul an de cultura, patrunjelul dezvolta in sol o radacina pivotanta, care se ingroasa in urma depunerii substantelor de rezerva.
Aceasta este de dimensiuni mai mici decat radacina morcovului, este tronconica sau conic alungita, de 15-30 cm lungime, 3-5 cm in diametru la colet si o greutate de aproximativ 100 g.
Este de culoare alb-galbuie, cu pulpa suculenta, dulce si aromata, iar la suprafata prezinta numeroase lenticele, ca si morcovul.
Frunzele de patrunjel cresc in rozeta, sunt lung-petiolate, de culoare verde-inchis, lucioase pe partea superioara, penat-sectate de 2-3 ori si puternic aromate.
Tulpina florifera este striata, inalta de 1-1,2 m si ramificata de la baza, purtatoare a numeroase frunze.
Cele inferioare sunt lung petiolate, iar cele superioare sunt sesile. Intreaga planta este glabra (fara perisori) si are un miros caracteristic, datorat substantelor volatile (apiol, apiina etc.).
Florile sunt mici, pe tipul 5, de culoare alb-verzuie, hermafrodite si dispuse in umbele compuse.
Inflorirea in masa are loc dupa 60-70 de zile de la plantare, iar polenizarea este alogama.
Fructul este o diachena de forma ovala, de culoare cenusiu-verzuie, cu coaste longitudinale, si isi pastreaza viabilitatea 2-3 ani.
Patrunjelul nu necesita multa caldura si este destul de rezistent la temperatura scazuta.
Semintele incep sa germineze la 3-4°C, plantele tinere pot rezista la -9°C, iar cele mature la -30°C, de aceea pot ierna in camp, fara probleme.
Temperatura optima de germinare este de 20-30°C, iar cea din timpul vegetatiei, de circa 15-20°C. Temperatura ridicata, asociata cu lipsa de umiditate, face ca intreaga planta sa fie mai aromata.
Cu exceptia perioadei de tinerete, patrunjelul nu necesita foarte multa apa, pana la formarea sistemului radicular.
Este mai rezistent la seceta decat morcovul.
Insa are nevoie mare de lumina, lipsa acesteia determinand formarea unor plante mici, slab dezvoltate si putin aromate.
Prefera terenurile expuse la soare, cu sol afanat, bine structurat si cu textura usoara.
Pe terenurile neafanate, radacinile cresc ramificat, alungite, si nu-si mai pastreaza forma caracteristica soiului.
Semanatul se executa in benzi de 4 randuri, distantate la 25 cm si 50 cm intre benzi, sau in randuri echidistante, la 20-25 cm.
Semintele de patrunjel germineaza greu, 25-30 de zile,se inmoaie semintele de patrunjel in apa calda, la 30-35°C, timp de 24 de ore, pentru a se asigura o rasarire uniforma si rapida.
Se poate semana toamna tarziu, in pragul iernii, si poate ierna ca samanta in sol, fiind rezistent la ger.
Rarirea plantelor pe rand se face manual, la distanta de 8-10 cm.
Radacinile ingrosate si frunzele se folosesc in aromatizarea diferitelor preparate culinare si in industria conservelor.
Dacă ai sistemul imunitar slăbit, n-ai poftă de mâncare eşti răcit sau ai probleme digestive, poţi încerca o cură cu pătrunjel.
Radacinile contin vitamine (C, A, B1 ,B2), saruri minerale (Ca, Fe, Mg), lipide, protide, glucide si substante volatile care ii dau o aroma specifica.
Patrunjelul se poate utiliza ca planta medicinala ca tonic digestive, in tratarea bolilor de rinichi, de inima, de ficat, a anemmilor etc.Consumate in stare proaspata, radacinile au efect favorabil asupra persoanelor anemice, in special la copii si batrani.
Calciul din pătrunjel ne dă oase şi dinţi puternici, magneziul ajută la fixarea calciului, iodul ajută glanda tiroidiană să funcţioneze normal, iar aminoacidul împiedică dezvoltarea tumorilor.
patrunjelul-de-radacina
plante-aromatice-patrunjelul de radacina
medicina-naturii--particica-de-nemurire-patrunjelul
radacina de patrunjel proprietati
patrunjelul-sanatatea din farfurie
Patrunjel de radacina - 0,01 gr - 2 lei
Semintele sunt ambalate in pungute ziplock,
etichetate cu denumirea semintelor.
expediate intr-un plic antisoc.
