Iarba grasă-Portulaca oleracea

Iarba grasă-Portulaca oleracea

 Iarba grasă-Portulaca oleracea Golden

Iarba grasă-Portulaca oleracea, este o plantă anuală, comestibilă și medicinală, din familia Portulacaceae-lor, originară din cea mai mare parte a Lumii Vechi, dinspre Africa de Nord, spre Orientul Mijlociu și India, Europa de Sud și Bazinul Mediteranean, unde crește atât cultivată, cât și sălbatică, în apropierea râurilor, în zonele cu nisip si pietriș, dar și pe marginea drumurilor, prin curți și grădini, pe soluri mai grase ori mai sărace, pe pământ mai afânat ori mai bătătorit.
În România, Iarba grasă-Portulaca oleracea este supranumită și grășiță, iarba porcului, buruiană grasă sau pita porcului.
Iarba grasă-Portulaca oleracea este o plantă erbacee, anuală, cu tulpini suculente și cilindrice, atât târâtoare cât și erecte, adesea cu tente roșiatice, de până la 40 de cm lungime.
Frunzele sunt groase, cărnoase, spatulat-alungite, îngustate spre bază și cu limbul rotunjit, lucioase, fără pețiol, de culoare verde închis.
Ele sunt dispuse altern, în clustere de forma unor rozete, pe toată lungimea tulpinilor, mai rare la bază și din ce în ce mai dese și mai „adunate” spre vârf.
Rădăcinile sunt pivotante, ramificate și fibroase, formând în sol o rețea densă care ajută la propagarea plantei, care crește invaziv, acoperind solul sub forma unor covoare dese și extinse.
Florile, care apar solitar în vârful tulpinilor, sunt mici, cu câte 5 petale și cca 6 mm în diametru, de obicei de culoare galbenă, mai rar portocalii sau roșiatice.
Fructul este o capsulă sferică, de 5-8 mm în diametru, cu numeroase semințe extrem de mici, de culoare cenușie, într-un gram încăpând peste 2000 de semințe.
Se coc în lunile septembrie – octombrie și își păstrează proprietățile germinative pentru 3 – 4 ani.
Perioada de înflorire este la sfârșitul verii, începutul toamnei.
Deși, cel mai adesea,Iarba grasă-Portulaca oleracea este considerată o buruiană care invadează grădinile sau straturile de legume, ea este o plantă comestibilă, gustoasă și sănătoasă, potrivită ca adaos în nenumărate preparate, atât crudă, cât și gătită.
Cunoscută mult mai bine și cultivată ca mirodenie în Bazinul Mediteranean și pe însoritele meleaguri asiatice, la noi, iarba-grasă a căzut în uitare, deși strămoșii noștri o cunoșteau bine (dacii numind-o „lax”) iar bătrânii, cu doar o generație – două în urmă, o recomandau ca plantă de leac.

Astăzi, sunt puțini cei care care o cunosc după numele ei bătrânești, populare și care o recunosc ca plantă culinară și medicinală, deși sunt mulți cei care o folosesc și o recomandă ca „meniu” excelent pentru păsările de curte și pentru proci, care se desfată cu nesaț din tulpinile și frunzele ei suculente, fragede și crocante, cu accente acrișoare, de citrice.
Dar cam aici se oprește moștenirea noastră etnobotanică, iar cei care mai întrebuințează încă iarba-grasă în dieta lor, o recoltează, de obicei, din flora spontană, la fel cum procedăm, cel mai adesea, cu urzicile, ștevia și untișorul.

Cu toate acestea,Iarba grasă-Portulaca oleracea poate fi cultivată, în orice colț al grădinii, cu condiția să fie unul însorit,ori in ghivece,jardiniere.
Semințele se seamănă la începutul primăverii, în luna martie, perioada de germinație fiind de aproximativ 2 săptămâni, după care ar trebui să apară și primele plante.
Întâia recoltare se poate realiza după cca 2 luni și se realizează prin ruperea tulpinilor, cu frunze cu tot, de la bază, cu grijă, astfel încât să nu smulgem și rădăcinile.
Iarba-grasa este o plantă robustă, cu o mare putere de refacere, astfel încât, în scurt timp, va crește din nou, reacoperind solul ca un covor,se autoinsamanteaza.

De la grășiță se pot consuma atât tulpinile cu frunze, cât și bobocii și florile.
Gustul este unul proaspăt, un pic sărat și acrișor, datorat conținutului de acid malic; acesta este semnificativ mai accentuat la începutul zilei (de până la 10 ori mai mare decât î restul timpului).
Se pot consuma crude, în salate, combinate cu alte legume sau cu brânză, în special cu cea de oaie sau capră, sotate cu unt, sare și zeamă de lămâie, opărite și asezonate cu smântână, maioneză sau sosuri pe bază de iaurt și mirodenii, frecate cu unt, sub formă de pastă, adăugate în omlete, plăcinte sau alte produse de patiserie, gătite laolaltă cu spanacul, ștevia, untișorul, urzicile, adăugate în ciorbe acre etc.

Iarba-grasă are proprietăți mucilaginoase (asemenea bamelor), motiv pentru care este folosită în supe și tocănițe, pentru a le da consistență.
În Orientul Mijlociu, grășița, combinată cu alte legume verzi și cu iaurt, este servită ca garnitură pentru carnea friptă; în Turcia este folosită la prepararea tocănițelor de miel și a produselor de patiserie, în Mexic este adăugată în preparatele din carne de porc, iar în zona Mediteranei este utilizată la prepararea supelor.

În Grecia este folosită pentru prepararea unei salate tradiționale, numite „horiatiki”, alături de brânză feta, roșii, oregano, ceapă, usturoi și ulei de măsline.
În Albania este gătită similar spanacului, la fel și în Pakistan, eventual alături de linte, iar în Portugalia este un ingredient popular în supe.
Frunzele acrişoare, zemoase şi plăcut aromate mai pot fi folosite pentru ceai.

Frunzele de iarbă grasă au cel mai mare conținut de Omega-3, comparativ cu toate celelalte legume verzi (depășit doar de nuci, migdale, alune etc) motiv pentru care consumul de grășiță poate preveni atacurile de cord și întări sistemul imunitar.
De asemenea, conţine de la zece la de 20 de ori mai multă melatonină decât oricare alt fruct sau legumă, melatonina fiind recunoscută pentru proprietățile sale anti-mutagene, eficientă fiind, deci, în combaterea și prevenirea cancerului.

În afară de acestea, iarba-grasă mai conține: vitaminele C, A, B, E, pigmenți cu efecte anti-oxidante, precum carotenul și beta-cianinele (vizibile în culoarea roșiatică a tulpinilor), minerale (fier, magneziu, fosfor, calciu, potasiu, seleniu, mangan, sodiu), fibre, carbohidrați (diferite tipuri de glicozide, celuloză, amidon), proteine, acizi grași și acizi oxalici.
Iarba grasă-Portulaca oleracea are proprietăți antibacteriene, antiscorbutice, diuretice, emoliente, depurative, vermifuge și febrifuge.
Sucul de grășiță poate fi utilizat ca remediu împotriva durerilor de gât (faringite, laringite, amigdaite), iar frunzele zdrobite se aplică pe răni, arsuri, abcese, afecțiuni dermatologice, mușcături de insecte.
Ceaiul este folosit pentru ameliorarea durerilor de cap și de stomac; semințele au efecte tonice și vermifuge.

Din cauza conținutului de oxalați (acizi oxalici), se recomandă ca persoanele cu afecțiuni renale sau reumatice să nu o consume în exces.

Utilizări terapeutice:
Malnutriţie
Îmbunătăţeşte capacităţile congnitive
Ajută la formarea eritrocitelor
Afecţiuni ale aparatului urinar, cistite, dureri la urinare, litiaze urinare
Diaree şi dizenterie, alături de alte plante medicinale
Diabet, scade nivelul zahărului din sânge şi favorizează secreţia insulinei
Hemoragii, are acţiune coagulantă (de exemplu sângerări din nas)
Hemoroizi
Artrită, diverse dureri, are acţiune antiinflamatoare şi analgezică
Impotenţă
Parazitoze intestinale (alături de alte plante medicinale)
Afecţiuni ale pielii: arsuri, abcese, ulcere, plăgi, infecţii streptococice, diverse iritaţii. Frunzele proaspete au efect răcoritor, calmant, antiiritant, analgezic şi antiinflamator asupra pielii. Pot fi aplicate sup forma de cataplasmă.
Muşcături de insecte
Discomfort termic în timpul verii (are efect răcoritor)

În gradina poate fi utilizată ca mulci pentru a păstra uminiditatea si afanarea solului în jurul altor plante.

plantepedia.plante-comestibile-din-flora-spontana-iarba-grasa-portulaca-oleracea

portulaca-oleracea-iarba-grasa-o buruiana minune

medicina-populara-iarba-grasa

Iarba grasă-Portulaca oleracea               - 100 sem - 2 lei

Iarba grasă-Portulaca oleracea Golden   - 100 sem - 2 lei

Comenzile se fac prin email :
rmonilife86@gmail.com

Expedierea se face prin Posta Romana,
comanda minima 40 lei,
plata ramburs plus taxe postale 12 lei

Semintele sunt ambalate in pungute ziplock,
etichetate cu denumirea semintelor.
expediate intr-un plic antisoc.