Usturoita-Alliaria Petiolata,sinonim Alliaria officinalis,o plantă erbacee bienală din familia cruciferelor, Brassicaceae, genul Alliaria, rudă cu o serie întreagă de plante domestice, de la varză la rapiță și muștar,are un miros pregnant de usturoi, flori mici, albe și întrebuințări culinare și medicinale.
Usturoita-Alliaria Petiolata este bienală, se dezvoltă complet pe perioada a doi ani, exemplarele tinere de usturoiță pot părea cu totul altă specie față de plantele adulte.
În primul an de creștere, usturoița formează pâlcuri micuțe de frunze rotunde, ca niște rozete, cu marginile dințate, pețiol lung de 5-7 cm și aspect creponat, care au un miros persistent de usturoi în momentul în care sunt frecate cu degetele sau strivite.
Anul următor, plantele înfloresc primăvara, producând floricele albe, cu patru petale, adunate în buchețele,infloreste in aprilie-iulie, iar fructele sunt coapte prin iunie-august.
Pe măsură ce planta înflorește, tulpina se ridică dreaptă și înaltă, uneori până la 1m. La sfârșitul perioadei de înflorire, vara, planta produce fructe micuțe, sub formă de mini-păstai, care conțin două rânduri de semințe negre, minuscule și strălucitoare, eliberate când capsula explodează. O singură plantă poate produce sute de semințe ce se răspândesc până la câțiva metri distanță de planta mamă.
Are rădăcină adâncă, de culoare albă și miros (și gust) ca de hrean.
Usturoita-Alliaria Petiolata este una dintre cele mai vechi condimente folosite în Europa pentru aromatizarea mâncărurilor.
Usturoita-Alliaria Petiolata este comestibila atât frunzele, florile, fructele sub formă de mini-păstăi și semințele, cât și rădăcinile albe cu gust ca de hrean.
Frunzele de usturoiță se toacă, mai mare sau mai mărunt, și se adaugă ca ingredient responsabil cu aromatizarea salatelor, a sandwichiurilor sau sosurilor verzi (cum ar fi pesto-ul). În general e mai bine să amestecați usturoița cu alte verdețuri în proporție de 1/4, pentru un gust echilibrat, căci ea singură are o aromă intensă care cere ceva obișnuință. De asemenea, florile pot fi mai mult decât element de decor în farfurie.
Aroma ustoiței este un amestec echilibrat între gusturi cu care suntem mai obișnuiți astăzi: usturoiul și muștarul. Semințele negre de usturoiță sunt folosite în multe părți drept condiment.
Usturoita-Alliaria Petiolata un bun aliment-medicament se foloseste planta intreaga, proaspata, culeasa in timpul infloriii, precum si semintele coapte.
Pesto este o utilizare populară deoarece aroma amară funcționează bine pe paste, fără usturoi suplimentar necesar.
Efectuarea pesto este o modalitate bună de a stoca planta pentru utilizare pe termen lung. Puneți-o în pachet și mențineți-o în congelator.
Usturoita-Alliaria Petiolata se inmulteste prin seminte cultivate direct in gradina in martie-mai,august-septembrie,ori la interior in tot timpul anului.
Usturoita-Alliaria Petiolata prefera o zona cu semiumbra/umbra,sol umed bogat in humus.
Usturoita-Alliaria Petiolata se autoinsamanteaza daca este lasata sa faca seminte.
Planta proaspata contine un ulei volatil, un heterozid, compusi azotati, enzime, vitamina C. Are actiune antiseptica si vermifuga, antiscorbutica si vitaminizanta, hipotensiva si diuretica, antidiareica, sudorifica, behica, antiputrida, dezobstruanta si stranutatoare (semintele), iar in uz extern este un foarte bun vulnerar si detergent.
Sucul plantei are o un efect antibiotic intens, inhiband bacilul piocianic, alte bacterii gram-negative si bacilii tifoizi si paratifoizi. Acest aspect este deosebit de remarcabil, deoarece exista putine medicamente antibiotice cu un astfel de efect.
Sucul proaspat este un expectorant foarte bun. El poate fi folosit in doze de 15-30 ml pe zi, luat in ceai de menta sau de flori de tei.
Sucul proaspat de planta sau tinctura diluata 10%, da rezultate excelente in cazul ulcerelor si plagilor infectate si gangrenoase, precum si in caz de eczeme. In uz exterm frunzele proaspete calmeaza mancarimile cauzate de muscaturi de insecte si tantari.
Frunzele proaspete se consuma sub forma de salata, fiind foarte utile in caz de hipertensiune, scorbut, diaree, bronsite cornice, astm bronsic, tuberculoza, ascita, icter, disurie, amenoree, viermi intestinali si chiar si in cancerul gastric.
Mai multi autori sustin ca planta uscata isi perde insusirile si de aceea se recomanda utilizarea ei doar in stare proaspata sau sub forma de alcoolatura (tinctura preparata din planta proaspata). Altii considera ca frunzele si varfurile inflorite, culese la inceputul inflorii, pot fi uscate si folosite ulterior.
Radacinile maruntite si macerate in ulei, se folosesc pentru onctiuni aplicate pe zona pieptului, in caz de bronsite.
Planta intreaga poate fi folosita si pentru colorarea in galben a tesaturilor.
Detoxifica organismul, fiind una din plantele specifice curelor de primavara
Usturoita prezinta proprietati depurative si tonice, fiind indicata in curele de primavara de detoxifiere a organismului si pentru combaterea asteniei de sezon.
Pentru a da roade, curele cu usturoita trebuie sa dureze 10 zile consecutiv, dar nu se recomanda sa se administreze mai mult de 2 saptamani pe luna.
La cei care sufera de diabet, curele cu usturoita ajuta la prevenirea complicatiilor specifice acestei boli.
Curata plamanii de nicotina si previne cancerul pulmonar
Organele verzi si fragede ale plantei contin principii care actioneaza ca antidot pentru nicotina si care, in acelasi timp, curata alveole pulmonare de depuneri. Din acest motiv, usturoita este o detoxificanta ideala pentru fumatori, avand si un rol preventiv in declansarea cancerului pulmonar.
Remediu in bronsite, astm, pneumonii
Substantele sulfurate din planta prezinta efecte bacteriostatice, gratie carora usturoita se poate administra in completarea tratamentelor specifice, in cazul unor infectii pulmonare sau intestinale, in supuratii si chiar in cangrenele infectioase.
Usturoita proaspata, mai completeaza cu succes tratamentele specifice ale bolnavilor de astm, bronsita.
Bogata in vitamina C
Prin continutul mare de vitamina C, organele verzi ale plantei, atunci cand sunt consumate ca atare, combat scorbutul, intaresc imunitatea si franeaza procesele de imbatranire.
Fixeaza calciul in oase
Studiile au aratat ca usturoita ajuta la fixarea calciului in oase. Din acest motiv, este recomandata mai ales adolescentilor (ajuta la cresterea armonioasa a scheletului) si femeilor (previne sau diminueaza consecintele osteoporozei).
Purifica rinichii
Curele cu usturoita, gratie proprietatilor declorurante a principiilor existente in aceasta planta, protejeaza rinichii si ajuta la eliminarea din organism a uratilor.
Sucul, bun antibiotic si expectorant
Sucul obtinut din stoarcerea plantei proaspete, aplicat extern, contribuie la vindecarea ranilor, a cangrenelor si a furunculelor, iar administrat intern, ca atare sau in amestec cu apa si miere (50 ml suc de usturoita, 50 ml apa, o lingurita de miere) prezinta efecte diuretice, depurative si dezinfectante.
Semintele sunt vermifuge si calmeaza durerile reumatice
Fitoterapia traditionala mai foloseste de la usturoita si semintele formate in fructe (silicve) asemanatoare cu cele ale mustarului. Acestea se recolteaza vara, la deplina lor maturitate. Semintele sunt utilizate intern pentru efectul vermifug si revulsiv si extern pentru alinarea durerilor reumatice.
Trebuie rasnite, iar pulberea rezultata se administreaza cate un gram (un varf de cutit), de 3 ori pe zi, ca adjuvant in combaterea viermilor intestinali. Extern, se foloseste dupa ce praful de seminte s-a mestecat cu apa, obtinandu-se o pasta.
Pasta din semintele rasnite de usturoita, sub forma de cataplasme, se aplica pe zonele afectate de reumatism.
Contraindicatii si reactii adverse
Usturoita este o planta complet lipsita de toxicitate. Totusi, nu este indicat ca planta sa se administreze celor care sufera de gastrita cronica. Deoarece principiile din planta pot irita usor parenchimul renal, nu se indica folosirea usturoitei in caz de nefrita.
