Fasole Ochi negrii-Vigna unguiculata,boabele sunt albe de formă ovoidală cu un punct negru,de unde ii vine si numele-ochi negrii.
Unul dintre cele mai bune soiuri de fasole,foarte productiv si gustos.
Fasolea Ochi negrii poate fi mancata in orice stadiu de dezvoltare,cand pastaile sunt tinere,cand boabele sunt inca proaspete se pot manca crude,ori gatite,ori boabe uscate,ideal in salate.
Frunzele cand sunt tinere se pot gatii ca pe orice alta verdeata.
Foarte usor de crescut,ideala pentru gradinarii incepatori.
Germinarea - 7 - 14 zile
Maturarea - 80 - 90 zile de la germinare
Temperatura optima a solului pentru germinare - 18 - 23 grade
Adancimea de plantare - 2.5 cm
Fasole Ochi negrii pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 2-3 seminte la cuib.
Înălţimea plantei 50 - 70cm.
Pentru cultura de vara se seamana in aprilie,
pentru cultura de toamna se seamana in august.
Fasolea este o planta de zi scurta, dar foarte pretentioasa fata de intensitatea luminii.
Are cerinte mari fata de umiditate, mai ales de la insamantare pana la rasarire si de la inflorire pana la formarea pastailor si semintelor.
Seceta reduce perioada infloririi si determina scaderea productiei.
Totodata, excesul de apa din sol provoaca aparitia putregaiurilor si a altor boli.
Fasolea se seamana atunci cand temperatura in sol la adancimea de 5 cm se mentine la 10-12 grade Celsius.
Aceasta perioada corespunde calendaristic sfarsitului lunii aprilie si inceputului de mai, in functie de an..
Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.
Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase.
Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie-august pentru productia de toamna.
Boabele au o mare valoare alimentară.
Ele constituie un aliment bogat în proteine (25 – 28%) și vitamine foarte nutritive și este foarte ieftin.
Tulpinile de fasole rămase după treierat (vrejurile), împreună cu păstăile, sunt, de asemenea, bogate în proteine și reprezintă un bun furaj mai ales pentru oi.
Se cultivă bine lângă morcovi, porumb, mazăre, ridichi şi rozmarin.
Nu e recomandat să fie cultivat lângă usturoi şi ceapă.
Vara, cultura de fasole se prășește și se udă, în caz de secetă.
Perioada critică pentru apă a fasolei începe cu înflorirea plantelor (aprox. 15 iunie) și se încheie la umplerea boabelor.
În acest interval se fac 1 – 3 udări, în funcție de precipitațiile căzute.
Fasolea este un substituent foarte bun al cărnii în dietele vegetariene, având o cantitate mare de proteine.
Se remarcă prin principiile nutritive din boabele uscate: protide, fosfor, potasiu, fier, calciu; vitaminele B,C, acid uric 45 mg la 100 g cu proprietăţi energetice, nutritive, reparatorii ale sistemului nervos. In fitoterapie se folosesc păstăile.
Conține și o cantitate mare de fibre, cu rol în menținerea unui tranzit intestinal normal, este hrănitoare și are un conținut caloric redus, plus indice glicemic foarte scăzut.
Fasolea boabe poate fi consumată în mâncăruri, sub forma de pateu și în salate.
Fasolea pastai este folositoare persoanelor care suferă de diabet zaharat, ajută la scăderea colesterolului, ajută la formarea depozitelor de receptori ai insulinei.
Are proprietatea de a lupta împotriva cancerului, diminuează riscul unui atac de cord cu aproximativ 40%
Fibrele din fasole reduc apetitul pentru alimente grase și periculoase.
Efecte benefice: diuretic, scade zahărul din sânge, puternic depurativ, antiseptic renal, adjuvant în tratamentul diabetului etc.
